Programeaza-te pentru o consultatie Neurologie
Durerea de cap este una dintre cele mai frecvente probleme medicale, afectând milioane de oameni zilnic. Deși, de cele mai multe ori, nu indică o afecțiune gravă, în unele cazuri poate fi un semnal de alarmă pentru probleme serioase de sănătate. În acest articol, vom explora principalele cauze ale durerii de cap, simptomele asociate și opțiunile de tratament.
Una dintre cele mai comune cauze ale durerii de cap este stresul. Tensiunea acumulată în mușchii gâtului și ai capului poate duce la o senzație de presiune sau durere difuză, cunoscută sub numele de cefalee tensională. Lipsa somnului și suprasolicitarea mentală agravează această problemă.
Tensiunea arterială crescută poate cauza dureri de cap, mai ales dimineața. Aceste dureri sunt adesea însoțite de amețeli, vedere încețoșată sau o senzație de presiune la nivelul capului.
Migrena este un tip de durere de cap intensă, pulsatilă, care poate fi însoțită de greață, sensibilitate la lumină și sunete. Factorii declanșatori includ stresul, anumite alimente (brânzeturi, ciocolată, alcool), lipsa somnului și schimbările hormonale.
Lipsa hidratării corespunzătoare poate duce la dureri de cap. De asemenea, săritul peste mese sau consumul excesiv de cofeină și zahăr poate declanșa episoade de cefalee.
În cazuri rare, durerile de cap pot fi un semn al unor afecțiuni neurologice mai grave, cum ar fi tumorile cerebrale, meningita sau accidentul vascular cerebral. Dacă durerea este severă, persistentă și însoțită de alte simptome (pierdere de echilibru, tulburări de vorbire, amorțeli), este esențial să consulți un medic.
Dacă durerea de cap este cauzată de stres sau oboseală, o pauză, un somn odihnitor și tehnicile de relaxare (meditație, respirație profundă) pot ajuta.
Bea suficientă apă și evită alimentele care pot declanșa dureri de cap. O dietă echilibrată, bogată în vitamine și minerale, contribuie la prevenirea acestora.
Pentru durerile ușoare, analgezicele obișnuite (paracetamol, ibuprofen) pot fi eficiente. În cazul migrenelor, medicamentele specifice prescrise de un medic neurolog pot ajuta la ameliorarea simptomelor.
Dacă durerile de cap sunt frecvente, intense sau însoțite de alte simptome îngrijorătoare, este important să consulți un medic neurolog. Un diagnostic corect și un plan de tratament personalizat te pot ajuta să previi și să gestionezi mai bine aceste episoade.
Durerea de cap poate avea multiple cauze, de la stres și oboseală până la probleme medicale serioase. Identificarea factorilor declanșatori și adoptarea unui stil de viață sănătos pot reduce frecvența și intensitatea acestor episoade. Dacă ai dureri de cap persistente, cel mai bine este să te adresezi unui specialist pentru o evaluare completă.
Ai nevoie de o consultație pentru durerile de cap? Programează-te acum
Durerea de spate este una dintre cele mai frecvente probleme medicale, afectând oameni de toate vârstele. Poate apărea din cauza unei posturi incorecte, a unui efort fizic intens sau a unor afecțiuni mai grave. De cele mai multe ori, este temporară și se ameliorează cu odihnă și tratamente simple. Însă, în anumite situații, poate fi un semnal de alarmă pentru o problemă medicală serioasă.
Statul prelungit pe scaun, lucrul la birou fără o postură corectă sau ridicarea greutăților în mod incorect pot duce la tensiune musculară și dureri lombare.
Hernia de disc apare atunci când un disc intervertebral presează asupra nervilor spinali, provocând durere, amorțeli sau slăbiciune în picioare. Aceasta este una dintre cele mai frecvente cauze ale durerii de spate cronice.
Dacă durerea iradiază din zona lombară spre unul dintre picioare, este posibil să fie vorba despre o compresie a nervului sciatic. Aceasta poate fi însoțită de senzație de furnicături și slăbiciune musculară.
Persoanele cu osteoporoză au un risc mai mare de fracturi vertebrale, care pot provoca dureri severe de spate.
Anumite infecții sau afecțiuni inflamatorii, cum ar fi spondilita anchilozantă, pot duce la dureri persistente și rigiditate a coloanei vertebrale.
În cazuri rare, durerea de spate poate fi cauzată de tumori vertebrale sau de alte afecțiuni neurologice care necesită evaluare medicală imediată.
Durerea de spate trebuie evaluată de un specialist dacă:
Persistă mai mult de câteva săptămâni sau se agravează.
Este însoțită de febră, scădere în greutate inexplicabilă sau oboseală extremă.
Apare brusc după un traumatism (cădere, accident).
Se însoțește de amorțeli, furnicături sau slăbiciune în picioare.
Ai dificultăți la urinare sau incontinență (posibil semn al unui sindrom de coadă de cal, o urgență medicală).
Odihna moderată, fără imobilizare prelungită, și exercițiile pentru întărirea musculaturii spatelui pot ajuta la recuperare.
Analgezicele, antiinflamatoarele și relaxantele musculare pot ameliora simptomele, dar trebuie administrate la recomandarea medicului.
Exercițiile de întindere, masajul și terapia fizică pot îmbunătăți mobilitatea și reduce durerea.
Pentru durerile severe, pot fi necesare infiltrații cu corticosteroizi sau alte terapii minim invazive.
În cazurile grave (hernia de disc avansată, stenoza spinală severă), chirurgia poate fi o soluție necesară.
Durerea de spate este frecventă, dar nu trebuie ignorată, mai ales dacă este persistentă sau însoțită de simptome severe. Dacă ai dureri de spate care nu cedează, programează-te la un consult neurologic pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat.
Amețeala este un simptom frecvent, care poate apărea din diverse motive, de la oboseală și deshidratare până la afecțiuni neurologice grave. Deși, în majoritatea cazurilor, nu indică o problemă severă, există situații în care amețeala poate fi un semn de avertizare pentru o afecțiune medicală serioasă.
O scădere bruscă a tensiunii arteriale poate provoca amețeli, mai ales când te ridici brusc în picioare. Acest fenomen, numit hipotensiune ortostatică, poate apărea din cauza deshidratării, anemiei sau a unor medicamente.
Urechea internă joacă un rol esențial în echilibru. Afecțiuni precum vertijul pozițional paroxistic benign (VPPB), boala Ménière sau infecțiile urechii pot cauza episoade de amețeală severă.
Deficitul de fier sau de vitamine esențiale (B12, acid folic) poate duce la amețeli, oboseală și slăbiciune generală.
Amețelile frecvente pot fi un semn al unor probleme neurologice, cum ar fi accidentul vascular cerebral (AVC), scleroza multiplă sau tumori cerebrale. Dacă amețeala este însoțită de pierdere de echilibru, dificultăți de vorbire sau amorțeli, este necesară o evaluare medicală urgentă.
Dacă amețeala apare frecvent sau este însoțită de:
Pierderea conștienței
Tulburări de vorbire
Amorțeli sau slăbiciune într-o parte a corpului
Dureri puternice de cap
Probleme de vedere
este important să consulți un medic neurolog pentru un diagnostic corect.
Tratamentul depinde de cauza amețelii. Dacă este provocată de deshidratare, hidratarea corespunzătoare poate fi suficientă. În cazul problemelor de echilibru, kinetoterapia și exercițiile vestibulare pot ajuta. Dacă există o cauză medicală, tratamentul specific recomandat de medic este esențial.
Ai amețeli frecvente? Programează-te pentru o evaluare neurologică!
Accidentul vascular cerebral (AVC) este o afecțiune gravă, care apare atunci când fluxul de sânge către o parte a creierului este întrerupt. Acest lucru duce la moartea celulelor cerebrale și poate provoca dizabilități severe sau chiar deces, dacă nu este tratat rapid. În acest articol, vom explica principalele tipuri de AVC, simptomele, cauzele și măsurile de urgență pe care trebuie să le iei.
Există două tipuri principale de AVC:
Apare atunci când un cheag de sânge blochează o arteră care alimentează creierul. Cauzele principale sunt ateroscleroza (îngustarea vaselor de sânge), fibrilația atrială și alte afecțiuni cardiace.
Este cauzat de ruperea unui vas de sânge din creier, ducând la sângerare (hemoragie cerebrală). Poate fi declanșat de hipertensiune arterială netratată, anevrisme sau malformații vasculare.
Un alt episod asemănător este atacul ischemic tranzitoriu (AIT), numit și „mini-AVC”, care durează câteva minute și nu lasă daune permanente, dar poate fi un semnal de alarmă pentru un AVC major.
Simptomele accidentului vascular cerebral apar brusc. Cea mai simplă metodă de recunoaștere este testul FAST:
✅ Face (Față) – Zâmbește! Dacă o parte a feței este căzută, poate fi semn de AVC.
✅ Arm (Braț) – Ridică ambele brațe! Dacă unul dintre ele cade sau nu poate fi mișcat, este un semn de pericol.
✅ Speech (Vorbire) – Repetă o frază simplă! Dacă vorbirea este neclară sau incoerentă, trebuie acționat imediat.
✅ Time (Timp) – Sună la 112! Fiecare minut contează!
Alte simptome pot include:
Pierderea bruscă a echilibrului și coordonării
Vedere încețoșată sau pierderea vederii la un ochi
Dureri de cap severe, fără cauză evidentă
Confuzie, dificultăți de înțelegere
🔴 Acționează imediat!
Dacă suspectezi un AVC, sună la 112 și cere ajutor medical de urgență. Nu aștepta să treacă simptomele de la sine!
❌ Ce să NU faci?
Nu administra medicamente (ex. aspirină) fără sfatul medicului – dacă este un AVC hemoragic, poate agrava situația.
Nu lăsa pacientul să adoarmă sau să „aștepte să treacă”.
⏳ De ce timpul este esențial?
În AVC-ul ischemic, un tratament rapid cu trombolitice (medicamente care dizolvă cheagul) poate salva viața și reduce complicațiile, dar trebuie administrat în primele 3-4,5 ore.
Memoria este esențială pentru viața de zi cu zi, dar uneori apar dificultăți în reținerea sau amintirea informațiilor. Uitarea ocazională este normală, mai ales în perioadele de stres sau oboseală, dar când devine frecventă și afectează activitățile zilnice, poate indica o problemă neurologică.
Lipsa somnului, suprasolicitarea mentală și anxietatea pot afecta concentrarea și capacitatea de a reține informații.
Lipsa vitaminelor B12 și D poate duce la probleme cognitive și scăderea memoriei.
Tulburările neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer sau demența vasculară, determină pierderi progresive ale memoriei.
Loviturile la cap pot afecta memoria, mai ales dacă sunt urmate de pierderea conștienței.
Persoanele cu depresie severă pot avea dificultăți în procesarea informațiilor și reamintirea acestora.
Dacă uitarea devine frecventă și este însoțită de:
✔️ Dificultăți în găsirea cuvintelor potrivite
✔️ Probleme de orientare în locuri cunoscute
✔️ Schimbări de comportament și confuzie
✔️ Pierderea obiectelor des și incapacitatea de a le găsi
Este important să consulți un neurolog pentru o evaluare completă!
🧠 Somn odihnitor și reducerea stresului
🥗 Dietă echilibrată, bogată în vitamine
📚 Exerciții pentru stimularea creierului (lectură, jocuri logice)
🚶 Activitate fizică regulată
📍 Dr. Curea Nicu – Medic specialist neurolog, Clinica Sana Mente, Oradea
☎️ Programări: 0771 098 019
📧 E-mail: nicukurea@gmail.com